Acesta este primul articol din noua categorie !


M-am hotarat sa lansez o noua categorie pentru blogul meu, asa ca am muncit cateva ore in ultimele 3 zile pentru a ma gandi ce tema ar trebui sa abordez si dupa ce am scris cateva articole, am hotarat sa lansez aceste articole sub numele de “COMPANIA MODERNA”.

Am studia in ultimul timp anumite companii din zona mea regionala si mi-am dat seama ca o companie este la fel ca un om.Pana la urma o companie este fondata si condusa de un grup de oameni, astfel acea companie reflecta ideile acelor oameni si trebuie sa functioneze dupa regulile lor.De cele mai multe ori aceasta strategie este complet gresita.

Am observat ca cea mai mare problema pe care o au companiile nu este pierderea financiara, echipamentul depasit, managementul defectuos sau lipsa de specializare a angajatilor.As putea continua o lista cu ce este bine sau ce ar trebui imbunatatit, insa nu are logica, pentru ca toate, cred eu, au o problema principala si continua sa se manifeste la fel.

Aceasta problema a fost denumita de mine “rezistenta la schimbare”, pentru ca de cele mai multe ori ne este frica sa schimbam ceva sau nu dorim sa schimbam.As putea sa ma exprim altfel, de exemplu – “rezistenta la evolutie”, dar nu inseamna ca daca te schimbi evoluezi, in timp ce daca evoluezi te schimbi automat.

Cele mai multe dintre companiile pe care le-am studiat au facut totul “din mers” sau au avut o strategie foarte slaba sau inexistenta.Principala activitate a unei companii in Romania este sa ofere profit actionarilor sai.Nimeni nu se gandeste la clienti sau la evolutie ; atunci cand deschizi subiectul despre schimbari la nivel de management, despre investitii in infrastructura, despre dobanzile percepute de o banca sau companie de leasing sau gradul de indatorare, se gasesc raspunsuri bazate pe lipsa de educatie antreprenoriala sau pe limitarea experientei de business – care nu poate fi ridicata, daca tot ce faci este neplanificat sau este “de pe azi pe maine”.

Un subiect important mi se pare reducerea constanta a gradului de indatorare, sau folosirea la minim a unei linii de creditare, in timp ce toate bancile si companiile de leasing promoveaza un sistem de indatorare tipic american, pe baza faptului ca iti trebuie bani sa ai o afacere sau sa o dezvolti.Uneori mai gasesti un politician care a absolvit o facultate din domenii  ca : drept, agricultura, geografie, filosofie, stiinte politice – care sprijina consumul si povesteste sau sustinte la televizor ( apropo in Romania, nu mai esti inteligent daca apari la televizor, ca acum apar toti prostii ) ca daca vom consuma mai mult, inclusiv pe credit si in special produse romanesti, vom avea crestere in PIB sau vom fi pe drumul cel bun si economia nationala ( care e foarte slaba ) va avea o crestere de X procente.

Eu cred ca exista anumite afaceri care nu pot functiona decat daca au linii de credit sau contracte de leasing, dar ca sistemul este bolnav.

In primul rand, daca apelezi la o linie de credit sau leasing, inseamna ca nu poti obtine performanta economica pe cont propriu.Apoi daca iti creste datoria constant, nu mai poti sa returnezi niciodata suma indatorata, ci doar sa platesti dobanzile si comisioanele.Dupa cativa ani de indatorare ridicata, mult peste nivelul pe care ti-l poti permite ajungi in incapacitate de plata si nu ti se mareste linia de credit, companiile de leasing iti intorc spatele, ori insolventa bate la usa sau incepi sa barfesti si sa critici companiile care te-au creditat atunci cand ai cerut.

Atunci cand te imprumuti foarte mult pentru afacerea ta inseamna ca ai o problema sau mai multe la nivelul afacerii si ca nu te poti dezvolta cat crezi tu ca ar trebui sa te dezvolti, pentru ca nu ai o afacere solida.

Daca facem un calcul simplu, companiile cu care concurezi pe piata, daca au un grad de indatorare redus sau nu sunt deloc indatorate, vor fi mereu in fata ta, pentru ca nu vor plati dobanzi si comisioane asa cum plateste compania ta.

Cel mai important aspect al afacerii pe care o ai cred ca este gradul de indatorare pentru fiecare unitate monetara pe care o obtii ca venit.Unitatea monetara constituie un venit stabil planificat si primit pentru fiecare vanzare conform unui contract – prin incasare in conditiile stipulate.

Vom calcula pentru 1 leu = 100 de bani.

Astfel, daca ai o unitate monetara denumita leu si pentru fiecare leu planificat sa il obtii, pentru o vanzare conform unui contract si pe care il incasezi, ai un procent de indatorare ridicat nu este bine.

Sa presupunem ca pentru 1 leu incasat, ai datorii de 70 de bani, astfel leul incasat nu iti apartine, pentru ca daca platesti datoria de 70 de bani, ramai cu doar 30 de bani.Intr-o afacere in care nivelul de cheltuieli raportat la nivelul de venituri este mare, de exemplu pentru a obtine 1 leu, compania ta cheltuieste 90 de bani, profitul brut este de 10 bani.

Avand o marja de profit brut mic, cu acei 10 bani nu poti decat sa platesti dobanzile si comisioanele pentru datorie si eventual daca vrei sa investesti in continuare, va trebuie sa te imprumuti mai mult.

Nu toate companiile trebuie sa ajunga la nivelul la care au ajuns companii ca Apple, Microsoft, Google, Facebook sau Coca-Cola.

Pentru a ajunge la acel nivel, e nevoie de foarte multa munca si de angajati foarte buni, nu neaparat de bani.Sunt sigur, ca daca o banca mi-ar pune la dispozitie o suma enorma de bani, nu as putea ajunge la nivelul acestor companii in mai putin de 10 ani si poate nu le voi ajunge niciodata, pentru ca nici ele nu ma vor astepta pe mine sau compania mea.

 

Advertisements